Chiar ştim cum se aleg parlamentarii?

V-aţi întrebat vreodată câţi dintre prietenii, apropiaţii, cunoscuţii sau rudele dumneavoastră au idee, macar în linii generale, despre cum se vor atribui mandatele de senatori şi deputaţi la alegerile de duminica viitoare?
Conform Legii nr. 35/2008, Legea votului uninominal, publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 196 din 13.03.2008, Capitolul IX - Constatarea rezultatelor alegerilor, la articolele 47 şi 48 se descrie în detaliu modalitatea de atribuire a mandatelor parlamentarilor.
Dacă în colegiile unde un candidat obţine majoritatea voturilor valabil exprimate lucrurile sunt destul de simple, în articolul 48 paragraful 11 stabilindu-se clar că "În prima etapă, la nivelul colegiilor uninominale, se atribuie un mandat candidaţilor care aparţin unui competitor electoral ce a întrunit pragul electoral potrivit art. 47 alin. (2) şi care au obţinut majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul uninominal în care au candidat."
În schimb, mult mai complicat stau lucrurile în colegiile unde niciunul din competitori, indiferent dacă aceştia candideaza pentru Cameră sau pentru Senat, nu vor obţine peste 50% din voturile valabil exprimate. În aceeaşi lege menţionată, atribuirea mandatelor de parlamentari se face în conformitate cu paragrafele 12-15, ale aceluiaşi articol 48. Repartiţia acestor se face atât la nivel de circumscripţie elecctorală, cât şi centralizat, la nivel naţional. Un exemplu practic al atribuirii mandatelor de parlamentari, mai pe înţelesul tuturor, şi pornind de la un judeţ ipotetic, a fost făcut de Asociaţia Pro Democraţia şi poate fi găsit aici.
Termin aici cu partea teoretică a acestei postări şi mă întreb de ce oare, nici măcar acum pe ultima sută de metri înainte de alegerile din 30 noiembrie, nicio televiziune, nici cea naţională, nici cele autonumite "de nişă", nici celelalte, tot mai otevizate de la o zi la alta, nu încearcă să explice, măcar aşa "ca pentru proşti", cât de cât, modalitatea de atribuire a mandatelor de parlamentari. Despre presa scrisă, ce să mai zic...
În opinia mea răspunsurile ar putea fi două, şi anume că, în urma unei asemenea emisiuni există temerea unei prezenţe şi mai reduse la vot, şi aşa estimată de unii analişti ca a fi cea mai redusă din istoria de după 1990, fie că o asemenea emisiune ar avea inerent un conţinut mult prea tehnicizat, care ar determina telespectatorul mediu să schimbe canalul, ceea ce ar duce la căderea audienţei postului respectiv, indicator care observ că a devenit crucial în ultima vreme pentru absolut toată mass-media. Din păcate, nu mai contează conţinutul, contează doar ratingul, în goana cu orice preţ după publicitate.
Prezenţa mai redusă la vot la care făceam referire în paragraful anterior, s-ar explica evident, prin dezinteresul electorului în momentul în care află că, aplicându-se principiul "proporţional la nivel naţional", acesta nu întotdeauna va fi conform cu opţiunea votanţilor (exprimată în procente) la nivelul colegiilor.
Am scris acesastă postare văzând sondajele care, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul judeţului Prahova, postate pe siteurile de ştiri online prahovene şi pe blogurile jurnaliştilor locali, care arată că în covârşitoare majoritate, NU vor fi colegii unde mandatele de parlamentari să fie atribuite direct, prin votul majorităţii electoratului.